Poezia mă desparte-n silabe și nori (Costel Zăgan)
Te-ai umplut cu primăvară
dragoste și-acum încotro
Dumnezeu și îngerii-s afară
însă toată lumea-i mișto
COSTEL ZĂGAN
De câte ori poate să moară un om
de câte ori să-mi iert animalele
luna s-a spânzurat iar de-un pom
dar eu voi plăti toate angaralele
Te-ai umplut cu primăvară dragoste și-acum încotro Dumnezeu și îngerii-s afară însă toată lumea-i mișto COSTEL ZĂGAN