***
Invit toamna în fotoliu
și cum toamna e o Doamnă
și-aruncă al ei lințoliu
dincolo Doamne de toamnă
Costel Zăgan, Ia catrenul, neamule
Te-ai umplut cu primăvară dragoste și-acum încotro Dumnezeu și îngerii-s afară însă toată lumea-i mișto COSTEL ZĂGAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu